La prima vedere, forma pare compactă, aproape arhitecturală. Două volume unite într-un singur corp, sprijinite pe arce solide, ca niște picioare care nu se grăbesc nicăieri. Nu există chipuri, nu există priviri. Cuplu nu este despre identitate individuală, ci despre a fi împreună.

Golurile arcuite din structură sunt esențiale: ele nu slăbesc forma, ci o fac respirabilă. Sunt spații de trecere, de liniște, de acceptare. Într-o relație durabilă, nu totul este plin — există loc pentru tăcere, pentru absență, pentru pauză. Sculptura spune acest adevăr fără cuvinte.

În ansamblu, Cuplu este o sculptură despre iubire fără patetism. Despre a rămâne. Despre a susține și a fi susținut. Nu promite fericire, ci durată. Nu seduce, ci ține. Este o lucrare care nu cere emoție imediată, ci recunoaștere. O vezi și înțelegi: așa arată iubirea care a trecut prin timp și a rămas în picioare.

Sculptura propune o meditație matură asupra relației de durată, spusă nu prin gesturi romantice, ci prin masă, stabilitate și continuitate.