Lucrarea a fost realizată în cadrul simpozionului din 2018, dedicat centenarului Marii Uniri din 1918. Sculptorul pornește de la o imagine puternic simbolică: cursul râului Prut, care după 1812 a ajuns să despartă neamul românesc. De aceea, forma principală este gândită ca o albie de râu încolăcită, curgând și șerpuind, cu o mișcare care sugerează atât continuitatea, cât și separarea.

Privind compoziția, observăm cum volumul curbat trasează această idee de curs sinuos, iar spațiile concave pot fi citite ca albie, ca loc al trecerii și al memoriei istorice. În partea superioară, cele trei globulețe sunt un semn-cheie: ele simbolizează unitatea celor trei țări românești, așezate deasupra „râului” ca o aspirație și o reafirmare a întregului.

În ansamblu, lucrarea vorbește despre o rană istorică – despărțirea – dar și despre un ideal: unitatea, așezată ca reper deasupra curgerii timpului.