Cucuteni


RUSU Ștefan, Chișinău, Republica Moldova

2002. Tabăra de Sculptură Ungheni, ediția a 2-a. Gresie, metal

Scuarul Troiței Martirilor Neamului Românesc

Forma dominantă, înaltă și subțire, evocă un stâlp arhaic – nu un corp uman, ci o axă a memoriei. Sculptura pare să crească din pământ asemenea unei urme de civilizație care refuză să dispară.


Elementul curbat din partea inferioară sugerează simultan: o aripă (naștere spirituală), un val (curgerea timpului), sau o vatră protectoare. Este partea vie, organică, feminină a culturii Cucuteni – legată de pământ, rodire, ciclicitate.


Suprafața nu este netedă: ea păstrează urme, tăieturi, ritmuri. Acestea pot fi citite ca o scriere preistorică, apropiată de simbolurile ceramicii cucuteniene, unde sensul era transmis prin semn, nu prin cuvânt. Nu vedem chip, brațe sau detalii recognoscibile. Cultura Cucuteni nu este reprezentată ca „om”, ci ca principiu: continuitate, echilibru între vertical (cer) și curbat (pământ).


Culoarea deschisă și amplasarea printre arbori fac sculptura să pară un fragment de lumină solidificată. Ea nu domină spațiul, ci îl ascultă. Cucuteni nu este o sculptură cu tentă istorică, ci un semn al memoriei profunde. Este o formă care nu explică trecutul, ci îl lasă să respire în prezent.

Harta Interactivă

Explorează locațiile din Ungheni unde sunt amplasate sculpturile ce reprezintă patrimoniul cultural al Văii Prutului de Mijloc. Click pe pinuri pentru a descoperi operele de artă.

Articole similare

Troiță Comemorativă

Autor anonim

Sat Năpădeni.

Revelația Sinelui

DONOI Parascovia, Chișinău, Republica Moldova

Scuarul Palatului de Cultură, strada Romană

Tron Dumnezeesc

POPA Nicolae Ovidiu, București, România

Scuarul „Mihai Eminescu”, strada Națională

Spicul Pământului

DONOI Parascovia, Chișinău, Republica Moldova

Curtea Spitalului Raional, strada Națională